Amintiri din epoca de aur


Enuntul probei:
Scrie pe blogul tau un articol, in care sa faci o paralela intre aparatele eletronice folosite in copilarie, adolescenta sau „tinerete” (dupa preferinta) si cele la care ai acces acum. Ne-ar placea sa ne povestesti, intr-o maniera „fresh” si haioasa, cum vedeai utilitatea acestor obiecte la primele interactiuni si daca ai intuit in vreun fel modul in care acestea aveau sa evolueze in timp (de exemplu: te-ai imaginat facand fotografii cu un Nokia 3310… sau jucand Angry Birds pe un televizor cu tub catodic?)

************

Primul care mi-a venit in minte a fost televizorul copilariei mele: Venus. Nu-mi amintesc cu cati ani era mai mare ca mine dar stiu sigur ca era „batranel”. Acum, cand imi amintesc cate drumuri faceam pana la el… sa-i dau volumul mai mic, sa schimb canalul; desi nu erau multe… zambesc. Imi amintesc ca vineri seara, pe bulgari, erau filme horror 😛 dar pentru asta trebuia sa inghete cineva cu mana pe antena, afara. Apoi am trecut la unul mai avansat tehnic: Diamant . Tata a plecat sa cumpere un frigider dar a venit cu un televizor. La magazinul respectiv se stia de doua zile ca se aduce marfa dar nu se stia exact ce produse, asa ca toti cei care au asteptat la coada au avut de ales intre televizor si fier de calcat. 😀

Ca tot vorbeam despre fierul de calcat… imi amintesc ca am dat intr-o zi peste el cu un scaun si tare am suparat-o pe mama. In interiorul lui se afla o nu-stiu ce placa de care era lipita o rezistenta, si din zdrunginatura placa se facu tandari, iar mama a trebuit sa incinga fierul pe aragaz ori de cate ori il folosea.

Mereu incercam sa-mi imaginez cam ce culoare ar putea avea hainele celor din cutia vorbitoare! Am vazut pentru prima oara un televizor color cand am fost in vizita la o ruda, il cumparase din Germania… si din ce ne povestea ca a facut si vazut acolo, Germania pentru mine era un taram magic. Il ascultam cu interes in timp ce rasfoiam mirata un Nekerman incercand sa inteleg ce vor , de fapt, sa faca cei din poze.

Cand am avut primul contact vizual cu un telefon mobil eram destul de mare. Imi era si frica sa-l tin in mana de teama sa nu-l stric. Era un telefon Nokia. Colega mea il primise cadou de la un unchi. Dupa ore mergeam in parc si cand telefonul ei facea „tarr” trebuia sa mergem acasa. Era tatal ei. Ii dadea beep de pe fix.

Nu-mi imaginam eu atunci ca voi avea vreodata LCD, laptop, si ca voi schimba telefonul mobil destul de frecvent. Ca-l pot vedea in timpul convorbirii pe cel cu care vorbesc mi-se parea o scena desprinsa dintr-un film. 
La petreceri sau de sarbatori nu faceam poze. Ca nu aveam aparat. Faceam doar la nunti si botezuri si asteptam chiar si doua saptamani sa vina fotograful cu pozele. Probabil ca si in prezent ar fi fost la fel daca nu erau aparatele foto digitale
Tehnologia a evoluat destul de mult si ma intreb: oare copiii nostrii ce vor povestii peste 20-30 de ani? probabil ca vor rade in hohote cand vor vedea pe wikipedia aparatele folosite de noi in copilarie.

Articol scris pentru SuperBlog 2012

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Iuliana Condrea

PSIHOLOG, TERAPEUT

Everything But The Music

The classics for those who like their music great and their sense of decency...not that much.

Books Around The Table

A potluck of ideas from five children's book authors and illustrators

despresunfood

Gateste sanatos cu Sun Food!

Minunile din gradina mea

Despre familia mea,copiii mei,gradina mea.......despre ceea ce ma face fericita

innovadbaby

Informatii utile pentru parinti in vederea alegerii si utilizarii corecte a articolelor pentru copii

Teatrul Masca Blog

un teatru altfel

%d blogeri au apreciat asta: